Descarcă primul ghid național dedicat organizării plajelor de pe litoralul românesc!

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de Ordinul Arhitecților din România, a lansat primul ghid național dedicat organizării plajelor de pe litoralul românesc, un document care promite să schimbe radical felul în care arată și funcționează plajele din România.

Noul „Ghid de ocupare și utilizare a plajelor” vine după ani în care litoralul s-a dezvoltat haotic, fără reguli clare privind accesul public, amplasarea șezlongurilor sau aspectul construcțiilor temporare. Acum, autoritățile propun un model unitar, care pune accent pe echilibru între turism, afaceri și protejarea mediului.

Potrivit Diana Buzoianu, documentul reprezintă „primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente”. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, ghidul ar putea deveni baza viitoarelor obligații pentru operatorii de plajă.

Ce se schimbă pe litoral
Una dintre cele mai importante prevederi este păstrarea unei benzi continue de nisip liber la malul mării. Zona de contact cu apa trebuie să rămână complet accesibilă, fără șezlonguri, garduri sau alte obstacole, astfel încât turiștii să poată circula liber de-a lungul plajei.

În plus, maximum 70% din suprafața închiriată poate fi ocupată cu șezlonguri și umbrele. Restul de minimum 30% trebuie păstrat ca plajă liberă, destinată tuturor celor care preferă să stea direct pe nisip.

Ghidul pune accent și pe accesibilitate. Sunt prevăzute trasee pietonale clare, continue și fără blocaje, inclusiv soluții pentru persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii și vârstnici.

Fără construcții permanente pe nisip
Documentul introduce reguli stricte pentru amenajările de pe plajă. Toate construcțiile trebuie să fie temporare, demontabile și reversibile, fără fundații permanente care afectează structura naturală a plajei.

Sunt permise doar dotările necesare funcționării:

• dușuri;
• cabine;
• puncte de prim-ajutor;
• posturi de salvamar;
• structuri ușoare pentru servicii de plajă.

În schimb, sunt descurajate:

• amplasările haotice;
• ocuparea excesivă a nisipului;
• blocarea perspectivelor către mare;
• „zidurile” continue de beach-baruri și construcții comerciale.

Accent pe estetică și identitate vizuală
Pentru prima dată, ghidul introduce și criterii de calitate arhitecturală. Sunt recomandate materiale rezistente și potrivite mediului marin, precum lemnul tratat, metalul sau textilele naturale, în timp ce soluțiile improvizate și culorile agresive sunt descurajate.

Scopul este crearea unei imagini coerente și mai elegante a litoralului românesc, fără amestecul vizual care a dominat multe stațiuni în ultimii ani.

Reguli diferite pentru fiecare tip de plajă
Autorii documentului subliniază că litoralul nu poate fi tratat uniform. Astfel, ghidul diferențiază:

• plajele urbane;
• plajele naturale;
• plajele rurale.

Regulile vor fi adaptate specificului fiecărei zone, pentru a proteja caracterul local și peisajul natural.

Zonele analizate
Ghidul are la bază analiza a șapte zone reprezentative ale litoralului:

• Năvodari
• Mamaia
• Constanța
• Eforie Nord
• Eforie Sud
• Tuzla
• Vama Veche

Aceste exemple au fost selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente pe litoralul românesc și pentru a fundamenta reguli aplicabile la nivel național.

Mai multe detalii pot fi consultate în comunicatul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și în Ghidul de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc.

Servicii Decontate pentru Neasigurați în Planul Național de Cancer: Un Pas Major pentru Sănătatea Publică

Începând cu 1 iulie 2024, o schimbare semnificativă va avea loc în sistemul de sănătate din România: persoanele neasigurate vor avea acces la aceleași servicii medicale pentru cancer ca și cele asigurate. Această măsură, anunțată de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, marchează un moment important în demersul pentru egalitatea în accesul la îngrijirea medicală.

Ce presupune această schimbare?
1. Incluziunea în Planul Național de Cancer

• Persoanele neasigurate cu suspiciune sau diagnostic de cancer vor beneficia de servicii de prevenție, diagnostic și tratament în cadrul Planului Național de Cancer.
• Aceste servicii vor fi decontate de la bugetul de stat, ceea ce deschide uși pentru un număr semnificativ de pacienți să primească îngrijire medicală de calitate fără a suporta costuri financiare exorbitante.

2. Acces la servicii complete

• Pacienții neasigurați vor parcurge aceeași rutină de investigații și diagnostic ca și cei asigurați, inclusiv consultarea medicului de familie, analizele necesare și investigațiile specializate.
• Acest proces asigură că fiecare pacient primește îngrijire adecvată și în timp util, în conformitate cu drepturile constituționale.

3. Finanțare de la bugetul de stat

• Bugetul de stat va acoperi costurile asociate cu serviciile decontate pentru pacienții neasigurați în cadrul Planului Național de Cancer.
• Alocarea financiară este adaptată în funcție de numărul de pacienți care accesează serviciile și de numărul de cazuri de cancer depistate.

Importanța acestei inițiative
Președintele CNAS subliniază că această decizie vine în urma unei conștientizări crescute a necesității de a oferi îngrijire medicală de calitate pentru toți cetățenii, indiferent de statutul lor asigurativ. Având în vedere numărul alarmant de cazuri de cancer raportate la nivel național, este esențial ca toți pacienții să aibă acces la servicii esențiale pentru diagnosticare și tratament.

Implementarea serviciilor decontate pentru neasigurații în Planul Național de Cancer reprezintă un pas major în direcția asigurării egalității în sistemul de sănătate din România. Această inițiativă nu numai că vine în sprijinul pacienților afectați de cancer, dar evidențiază și angajamentul autorităților de a asigura un sistem medical mai echitabil și mai accesibil pentru toți cetățenii.

PS. „Haideţi să vă spun cum stăm. Avem la acest moment 10.070 de medici aflaţi în contract, medici de familie aflaţi în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în asistenţa medicală de ambulatoriu 3.473 de contracte avem, în asistenţă de paraclinic 1.059, spitale civile 372, spitale private 342 (…). La capitolul în care lucrăm noi, cei mai mulţi, prezenţa medicului de familie, arată aşa: există 1.529 de locuri de medic de familie neocupate, 190 de localităţi fără puncte de lucru, fără medic de familie, deci total lipsit de asistenţă medicală – 1.043 de localităţi cu deficit din punct de vedere al prezenţei medicului de familie. Cifrele sigur că pot continua şi am să vă mai spun ceva. La acest moment am cerut 90 de miliarde de lei, am obţinut 62 (miliarde, n.r.), la bunuri şi servicii avem 44,5 miliarde, 30% la spital, 8% la medicina de familie, 6% la ambulator, 1% la stomatologie. Avem în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate 17 programe curative. Programele de prevenţie sunt la Ministerul Sănătăţii”, a mai arătat Valeria Herdea.

Sursa: G4Media.ro

Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet, lansat în România.

Conform Ordonanţei de Guvern 39/2023, Comisia Naţională de Diabet a Ministerului Sănătăţii anunţă că va fi realizat Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet.

Registrul va funcţiona ca o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătăţii, fiind administrat de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Datele medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat vor fi înregistrate într-o bază de date unică la nivel naţional, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate.

Planul naţional de prevenţie va cuprinde beneficiarii şi participanţii la intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora. Totodată, va include competenţele şi responsabilităţile participanţilor la intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces, precum şi responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în implementarea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a diabetului.

Intervenţiile adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces din cadrul Planului naţional de prevenţie vor fi finanţate, după caz, de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse legal constituite.

În Planul naţional de prevenţie vor fi parte activă medici diabetologi, dar şi medici din toate specialităţile care au rol în prevenţia, depistarea şi tratarea diabetului zaharat şi prediabetului, precum şi personalul acreditat care oferă servicii conexe actului medical, educaţie terapeutică, tratament farmacologic sau dispozitive medicale.

Imediat vor fi demarate elaborarea normelor aferente acestei legi.

Investigaţiile medicale de screening, gratuite doar pentru cei asigurați prin CNAS, se vor face oriunde.

Investigaţiile medicale de screening se vor putea efectua gratuit doar de către pacienţii asiguraţi în sistemul sanitar public, la cerere sau pe baza unei trimiteri medicale.

Aceste investigații sunt utile pentru depistarea precoce a bolilor.

Legea a avut ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, în sensul acordării dreptului pacienţilor asiguraţi prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de a beneficia, gratuit, de investigaţii de screening la solicitare proprie, din momentul încadrării în grupul de risc sau în baza unei trimiteri de la medicul specialist.

Este vorba despre Legea nr. 257/2020 publicată în Monitorul Oficial.

În lege se precizează că prin screening se înţelege examinarea iniţială de prezumţie sau stabilirea existenţei reale a bolilor sau a altor caracteristici biologice prin efectuarea mai multor procedee sau investigaţii medicale pentru depistarea precoce a bolilor şi tratarea lor într-un stadiu incipient.

„Costul tratamentelor efectuate în stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine şi mai eficace cu şansa de restituio ad integrum fără să scadă semnificativ numărul anilor petrecuţi în deplină sănătate.

(...) Întărirea măsurilor de prevenţie ar putea duce la scăderea morbidităţii şi a costurilor tratamentului pacienţilor, iar introducerea treptată a screening-ului la scăderea mortalităţii".

Din decembrie 2020, investigațiile medicale se vor face oriunde, indiferent de județul din care provine pacientul, conform Hotărârii Guvernului nr. 1007/2020.

Această măsură a venit, până acum, la pachet cu o altă măsură benefică pentru cei ce trebuie să urmeze un tratament, respectiv posibilitatea de a cumpăra medicamente de oriunde, fără să se țină cont de locul în care a fost emisă rețeta.