Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de Ordinul Arhitecților din România, a lansat primul ghid național dedicat organizării plajelor de pe litoralul românesc, un document care promite să schimbe radical felul în care arată și funcționează plajele din România.
Noul „Ghid de ocupare și utilizare a plajelor” vine după ani în care litoralul s-a dezvoltat haotic, fără reguli clare privind accesul public, amplasarea șezlongurilor sau aspectul construcțiilor temporare. Acum, autoritățile propun un model unitar, care pune accent pe echilibru între turism, afaceri și protejarea mediului.
Potrivit Diana Buzoianu, documentul reprezintă „primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente”. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, ghidul ar putea deveni baza viitoarelor obligații pentru operatorii de plajă.
Ce se schimbă pe litoral
Una dintre cele mai importante prevederi este păstrarea unei benzi continue de nisip liber la malul mării. Zona de contact cu apa trebuie să rămână complet accesibilă, fără șezlonguri, garduri sau alte obstacole, astfel încât turiștii să poată circula liber de-a lungul plajei.
În plus, maximum 70% din suprafața închiriată poate fi ocupată cu șezlonguri și umbrele. Restul de minimum 30% trebuie păstrat ca plajă liberă, destinată tuturor celor care preferă să stea direct pe nisip.
Ghidul pune accent și pe accesibilitate. Sunt prevăzute trasee pietonale clare, continue și fără blocaje, inclusiv soluții pentru persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii și vârstnici.
Fără construcții permanente pe nisip
Documentul introduce reguli stricte pentru amenajările de pe plajă. Toate construcțiile trebuie să fie temporare, demontabile și reversibile, fără fundații permanente care afectează structura naturală a plajei.
Sunt permise doar dotările necesare funcționării:
- dușuri;
- cabine;
- puncte de prim-ajutor;
- posturi de salvamar;
- structuri ușoare pentru servicii de plajă.
- amplasările haotice;
- ocuparea excesivă a nisipului;
- blocarea perspectivelor către mare;
- „zidurile” continue de beach-baruri și construcții comerciale.
Accent pe estetică și identitate vizuală
Pentru prima dată, ghidul introduce și criterii de calitate arhitecturală. Sunt recomandate materiale rezistente și potrivite mediului marin, precum lemnul tratat, metalul sau textilele naturale, în timp ce soluțiile improvizate și culorile agresive sunt descurajate.
Scopul este crearea unei imagini coerente și mai elegante a litoralului românesc, fără amestecul vizual care a dominat multe stațiuni în ultimii ani.
Pentru prima dată, ghidul introduce și criterii de calitate arhitecturală. Sunt recomandate materiale rezistente și potrivite mediului marin, precum lemnul tratat, metalul sau textilele naturale, în timp ce soluțiile improvizate și culorile agresive sunt descurajate.
Scopul este crearea unei imagini coerente și mai elegante a litoralului românesc, fără amestecul vizual care a dominat multe stațiuni în ultimii ani.
Reguli diferite pentru fiecare tip de plajă
Autorii documentului subliniază că litoralul nu poate fi tratat uniform. Astfel, ghidul diferențiază:
- plajele urbane;
- plajele naturale;
- plajele rurale.
Zonele analizate
Ghidul are la bază analiza a șapte zone reprezentative ale litoralului:
- Năvodari
- Mamaia
- Constanța
- Eforie Nord
- Eforie Sud
- Tuzla
- Vama Veche
Mai multe detalii pot fi consultate în comunicatul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și în Ghidul de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc.
