Rabla pentru Sobe: Căldură Eficientă pentru Românii din Zonele Montane!

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, alături de vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Adrian Corbu, a anunțat lansarea în consultare publică a ghidului de finanțare pentru programul "Rabla pentru Sobe".

Acest program pilot are un buget de 500 milioane lei și se adresează solicitanților din comunele situate în 27 de județe conform Legii muntelui nr. 197/2018.

Programul prevede acordarea unei finanțări de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 10.000 lei (inclusiv TVA) pentru fiecare aparat de încălzire care deservește o gospodărie.

Obiectivul principal al acestui program este înlocuirea sobelor vechi, ineficiente, cu modele moderne care au un randament de peste 80%.

"Pentru prima oară, lansăm în consultare publică un program de finanțare care înci primii pași îni planul de modernizare a sistemelor de încălzire din zonele montane ale României. Așteptăm contribuția comercianților, instalatorilor, primăriilor și specialiștilor din domeniu pentru a contura un program cât mai eficient", a declarat ministrul Mircea Fechet.

Aparatele de încălzire eligibile în acest program pot folosi lemn pentru foc, peleți sau bricheți și trebuie să respecte standardele impuse de Directiva EcoDesign.

Aceste standarde includ:

• Putere nominală: 8kW - 35kW
• Randament minim: 80%
• Emisii de particule (PM): sub 40mg/m3
• Emisii de gaze volatile: sub 120 mg/m3
• Emisii de monoxid de carbon: sub 1500 mg/m3
• Emisii de oxizi de azot: sub 300 mg/m3

Primăriile pot aplica pentru a fi incluse în program prin AFM. După publicarea listei primăriilor eligibile, locuitorii interesați pot depune cereri prin platforma informatică dedicată. Ulterior, aceștia vor primi vouchere pentru achiziționarea de sobe moderne, în limita bugetului alocat fiecărei primării.

Solicitanții pot depune o singură cerere de finanțare în cadrul unei sesiuni de înscriere, utilizând aplicația informatică pusă la dispoziție de AFM pe pagina oficială.

Consultarea publică a ghidului de finanțare oferă tuturor părților interesate posibilitatea de a contribui la definirea unui program eficient, adaptat nevoilor reale ale comunităților montane din România.

Sursa: Ministrul Mediului

PS. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ghid.

Ajutorul de înmormântare. Valoarea sa și actele necesare în 2025.

Începând cu 1 ianuarie 2025, ajutorul de înmormântare a fost majorat ca urmare a creșterii punctului de referință la 91 de lei. Acest sprijin financiar este acordat în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (noua lege a pensiilor), iar modificările recente vizează atât valoarea indemnizației, cât și condițiile de acordare.

Valoarea ajutorului de deces în 2025
În 2025, beneficiarii ajutorului de deces vor primi sume mai mari decât în 2024:

• Pentru persoanele asigurate sau pensionari: 8.354 de lei (față de 7.567 lei în 2024);
• Pentru persoanele neasigurate: 4.177 de lei (față de 3.784 lei în 2024).

Deși această creștere este semnificativă, trebuie menționat că și costurile serviciilor funerare au crescut considerabil în ultima perioadă.

Cine poate beneficia de ajutorul de înmormântare
Ajutorul de deces poate fi solicitat de următoarele categorii de persoane:

• Persoane asigurate (angajați care contribuie la sistemul de pensii);
• Pensionari;
• Români aflați în concediu pentru creșterea copilului (până la 2 ani sau 7 ani pentru copil cu handicap), cu condiția să fi fost asigurați obligatoriu anterior concediului;
• Membrii de familie ai decedatului, chiar dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la momentul decesului.

Ajutorul de înmormântare se acordă unei singure persoane, care poate fi:

• Soț/soție;
• Părinte;
• Copil;
• Tutore legal;
• Orice persoană care face dovada că a suportat cheltuielile de înmormântare.

Acte necesare pentru obținerea ajutorului de deces
Pentru a beneficia de ajutorul de înmormântare, solicitantul trebuie să depună un dosar care să conțină următoarele documente:

• Cerere pentru acordarea ajutorului de deces (Anexa nr. 11);
• Certificatul de deces (original și copie);
• Actul de identitate al solicitantului (original și copie);
• Acte de stare civilă ale solicitantului (original și copie), care să ateste gradul de rudenie sau, dacă este cazul, actul care dovedește calitatea de tutore, curator sau mandatar;
• Dovada că solicitantul a suportat cheltuielile de înmormântare (original și copie);
• Actul medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, care să ateste boala ce l-a făcut inapt și data apariției acesteia (pentru copiii inapți de peste 18 ani);
• Adeverință care să certifice că la data decesului, membrul de familie cu vârsta între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original);
• Adeverință eliberată de angajator, care să ateste calitatea de asigurat a persoanei decedate la momentul decesului, respectiv extras din REVISAL, dacă este cazul;
• Declarație pe propria răspundere a solicitantului, în cazul în care membrul de familie decedat nu era asigurat sau pensionar.

Cum și unde se depune cererea?

Cererea și documentele necesare trebuie depuse la Casa Teritorială de Pensii de care aparținea persoana decedată sau la angajator (dacă persoana decedată era asigurată). Plata ajutorului de înmormântare se face, de obicei, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării.

Această indemnizație reprezintă un sprijin esențial pentru familiile îndoliate, ajutându-le să suporte mai ușor costurile înmormântării.

Confiscarea mașinilor care transportă ilegal lemn: O măsură eficientă pentru protejarea pădurilor din România.

Noul Cod Silvic, publicat recent în Monitorul Oficial, introduce reglementări stricte în ceea ce privește gestionarea și protejarea pădurilor din România. Această actualizare legislativă are un impact semnificativ asupra combaterii tăierilor ilegale de lemn, subliniind angajamentul autorităților față de sustenabilitate și protecția biodiversității.

Confiscarea mijloacelor de transport: O măsură de descurajare
Una dintre cele mai eficiente prevederi din noul Cod Silvic este confiscarea mijloacelor de transport utilizate pentru transportul ilegal de lemn. Această sancțiune se aplică atunci când încărcătura ilegală depășește:

• 20% din volumul total transportat sau
• 5 metri cubi de lemn fără documente justificative.

Această măsură vizează descurajarea activităților ilegale din industria lemnului și responsabilizarea operatorilor economici și a transportatorilor.

Impactul tăierilor ilegale asupra mediului
Tăierile ilegale de lemn rămân una dintre cele mai grave amenințări la adresa mediului din România, contribuind la:

• Pierderea biodiversității.
• Creșterea riscurilor de alunecări de teren și inundații.
• Exacerbarea efectelor schimbărilor climatice prin reducerea capacității pădurilor de a capta dioxidul de carbon.

Noua legislație urmărește reducerea acestor fenomene prin introducerea unor sancțiuni mai dure și a unor măsuri proactive de protecție.

Alte prevederi-cheie ale Codului Silvic
Noul act normativ aduce o serie de modificări importante:

1. Acces liber pentru cetățeni: Persoanele fizice pot intra în păduri pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta, promovând astfel turismul sustenabil și educația ecologică.
2. Limitarea tăierilor la ras: Se impun restricții severe în zone protejate, inclusiv în Parcurile Naturale și siturile Natura 2000, pentru conservarea ecosistemelor fragile.
3. Interzicerea conflictelor de interese: Personalul silvic și rudele lor de gradul II nu pot desfășura activități economice în acest domeniu, prevenind astfel corupția.
4. Protejarea insulelor de îmbătrânire: Suprafețe forestiere de minimum 0,1 hectare sunt protejate integral pentru a sprijini biodiversitatea și ecosistemele naturale.

Tehnologie digitală pentru combaterea tăierilor ilegale
Un alt element esențial al noii legislații este implementarea unor măsuri digitale care să permită monitorizarea în timp real a activităților forestiere. Acest sistem va include:

• Trasabilitatea lemnului de la tăiere până la destinație.
• Identificarea rapidă a transporturilor ilegale și a responsabililor.

Împădurirea terenurilor abandonate
Codul Silvic pune un accent deosebit pe refacerea pădurilor prin împădurirea terenurilor degradate și abandonate. Statul susține financiar aceste inițiative, având ca obiectiv recuperarea suprafețelor forestiere pierdute de-a lungul decadelor.

Declarația ministrului Mediului

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța acestui Cod Silvic, considerat un document esențial pentru dezvoltarea durabilă a țării. El a evidențiat că noul cadru legislativ nu doar că protejează pădurile, ci contribuie și la:

• Dezvoltarea economică a comunităților rurale.
• Îndeplinirea angajamentelor internaționale privind protecția mediului.
• Combaterea schimbărilor climatice prin gestionarea sustenabilă a resurselor forestiere.

Prin noile prevederi, România face un pas important în direcția protejării patrimoniului său natural. Confiscarea mijloacelor de transport implicate în transportul ilegal de lemn, alături de măsurile complementare, transmite un mesaj ferm că exploatarea ilegală a pădurilor nu mai este tolerată. Această legislație modernizată poate deveni un exemplu de bune practici pentru alte țări care se confruntă cu provocări similare.